Cu tocul și călimara la gât
ies din nou în lumea largă
frumusețea să-mi țină de urât
gata-i capul ca să-mi spargă
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Cu tocul și călimara la gât
ies din nou în lumea largă
frumusețea să-mi țină de urât
gata-i capul ca să-mi spargă
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Prutul este orișiunde
Dunărea-i în Europa
soarele apare-n unde
Augustin nu este Țopa
Dunărea-i în Europa
Mureșul e prin Ardeal
în biserică nu-i popa
c-a sărit iar peste cal
Mureșul e prin Ardeal
soarele dispare-n unde
omu-i desigur potențial
Prutul este orișiunde
Dunărea-i în Europa
însă eu n-o pot shopa
COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II
Între-a lui Dinescu șapcă
și-a lui Sadoveanu pălărie
Doamne, ce-o să-mi placă?
umbra cui îmi vine mie?
COSTEL ZĂGAN, EPIGRAME DISPONIBILE